Amigdalita: Simptome, cauze și tratamente

Amigdalita: Simptome, cauze și tratamente

Amigdalita este o infecție a amigdalelor, două mase de țesut aflate în partea din spate a gâtului.

Amigdalele acționează ca un filtru, reținând germenii care altfel ar putea pătrunde în căile respiratorii și provoca infecții. De asemenea, ele produc anticorpi pentru a lupta împotriva infecțiilor. Cu toate acestea, uneori ele sunt infectate cu bacterii sau viruși. Acest lucru le poate face să se umfle și să devină inflamate.

Deși amigdalita poate fi incomodă și neplăcută, afecțiunea este rareori o problemă majoră de sănătate. Majoritatea oamenilor se vor recupera după amigdalită în câteva zile, cu tratamentul potrivit. Majoritatea simptomelor vor dispărea în 7-10 zile.

În acest articol explicăm ce este amigdalita, simptomele amigdalitei, cauzele acesteia și, în final, ne ocupăm de tratamentul pentru amigdalită.

Amigdalita: Ce este?

Amigdalele sunt cei doi ganglioni limfatici situați în gât, de o parte și de alta a vălului palatin, deasupra și în spatele limbii, în regiunea faringelui. Acestea funcționează ca un mecanism de apărare și ajută la prevenirea unei infecții în organismul dumneavoastră. Atunci când o infecție se dezvoltă chiar pe amigdalele dumneavoastră, afecțiunea se numește amigdalită.

Amigdalele sunt prima linie de apărare împotriva bolilor respiratorii. Ele produc limfocite și anticorpi care ajută organismul dumneavoastră să lupte împotriva infecțiilor.

Amigdalita poate apărea la orice vârstă. Simptomele includ dureri în gât, amigdale umflate și, adesea, febră.

Agenții patogeni care declanșează amigdalita sunt reprezentați de o varietate de virusi si bacterii comune, care se pot transmite de la o persoană la alta. Printre microorganismele care cauzează amigdalita se numără bacteriile streptococice. Amigdalita cauzată de streptococi poate duce la complicații grave fără tratament.

Există trei tipuri de amigdalită:

• Amigdalită acută. Aceste simptome durează de obicei 3 sau 4 zile, dar pot dura până la 2 săptămâni.
• Amigdalită recurentă. Aceasta se întâmplă când aveți amigdalită de câteva ori pe an.
• Amigdalită cronică. Aceasta apare ca urmare a mai multor amigdalite repetate. Cronicizarea este favorizată de obstrucția nazală, de terenul alergic, statusul imunitar sau de poluare. .

Deoarece tratamentul adecvat pentru amigdalită depinde de cauză, este important să se obțină un diagnostic prompt și precis. Intervenția chirurgicală de îndepărtare a amigdalelor, altă dată o procedură obișnuită de tratare a amigdalitei, se efectuează, de obicei, numai atunci când amigdalita apare frecvent, de cel puțin 5 ori pe an, 2 ani consecutiv, nu răspunde la alte tratamente sau provoacă complicații grave.

Amigdalita. Simptome principale

Amigdalita poate fi resimțită ca o răceală sau o gripă. Amigdalele vor fi roșii și umflate. Cu toate acestea, simptomele vor dispărea, de obicei, după 3 sau 4 zile.

Amigdalita poate fi cauzată de o varietate de infecții virale sau bacteriene și poate fi transmisă prin aer, picături de salivă, secreții nazale sau prin obiecte contaminate.

Cel mai frecvent simptom este o durere foarte mare în gât. Este posibil să vă simțiți destul de obosit/ă și slăbit/ă, ca și cum ați fi răcit sau ați avea o gripă puternică. Simptomele principale ale amigdalitei sunt amigdalele inflamate și umflate, uneori suficient de mari pentru a face dificilă respirația pe gură.

Principalele simptome la adulți sunt:

• Durere sau sensibilitate la nivelul gâtului
• Amigdale roșii
• Ganglioni umflați la nivelul gâtului sau al maxilarului
• Febră și frisoane
• Respirație urât mirositoare
• Un strat alb sau galben pe amigdale
• Durere de cap
• Pierderea poftei de mâncare
• Dureri de ureche
• Gât înțepenit
• Dificultăți la înghițire
• Voce răgușită și înăbușită

Amigdalita: Cauze

Amigdalita este cel mai adesea cauzată de viruși obișnuiți, dar infecțiile bacteriene pot fi, de asemenea, o cauză.

Amigdalele combat bacteriile și virușii care intră în organism prin gură și nas. Cu toate acestea, amigdalele sunt, de asemenea, vulnerabile la infecții cauzate chiar de agenții patogeni pe care acestea încearcă să îi țină la distanță.

Cea mai frecventă bacterie care cauzează amigdalita este Streptococcus pyogenes (streptococul de grup A), bacteria care provoacă angina streptococică. Alte bacterii care produc amigdalita sunt:

• Stafilococul auriu
• Haemophilus influenzae

Virușii respiratori comuni pot provoca amigdalită.

Cele mai frecvente tipuri de virusuri care infectează amigdalele sunt:

• Adenovirusul, care este o posibilă cauză a răcelii comune și a durerilor de gât
• Rinovirusul, care este cea mai frecventă cauză a răcelii comune
• Virusul gripal
• Virusul respirator sincițial, care duce adesea la infecții acute ale tractului respirator.
• Subtipuri de coronavirus, dintre care unul provoacă SARS.

Mai rar, următoarele virusuri pot provoca amigdalită virală:

• Virusul Epstein-Barr (EBV)
• Virusul herpes simplex (HSV)
• Citomegalovirusul (CMV)

Amigdalita: Tratamente

Un caz minor de amigdalită nu necesită neapărat tratament medicamentos, mai ales dacă este cauzat de un virus, precum cel al răcelii.

Tratamentele pentru cazurile mai severe de amigdalită pot include antibiotice sau o amigdalectomie, atunci âand infecțiile sunt recurente mai mult de 2 ani la rând. Analgezicele sunt utile pentru ameliorarea durerilor de gât, iar medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene obișnuite reduc inflamația. Pentru a diagnostica amigdalita, este nevoie de un consult medical.

În cadrul consultației, medicul va inspecta exteriorul gâtului pentru a vedea dacă există semne de ganglioni limfatici măriți sau erupțiii cutanate.

Uneori, medicul poate indica analize de laborator suplimentare, pentru evaluarea stării generale de sănătate și pentru aprecierea riscului apariției unor complicații la distanță în corp.

Dacă testele identifică bacterii ca agenți patogeni cauatori, veți avea nevoie de antibiotice.Veți observa o reducere semnificativă a simptomelor în 2 sau 3 zile, dar este important să urmați schema completă de tratament prescrisă de medicul specialist.

Este important să finalizați tratamentul prescris, altfel infecția ar putea reveni. Administrarea medicamentelor conform prescripției ajută, de asemenea, la prevenirea apariției complicațiilor la distanță: endocardiă bacteriană, reumatism articular acut, afecțiuni renale, digestive sau cutanate.

Măsuri pe care le puteți lua acasă

În infecțiile virale antibioticele nu vă vor ajuta, iar organismul dumneavoastră va lupta singur împotriva infecției. Puteți încerca câteva măsuri alternative pentru a ameliora simptomele:

• Beți lichide pentru o hidratare corectă
• Faceti gargară cu apă caldă cu sare
• Luați analgezice si antiinflamatoare fără prescripție medicală, cum ar fi acid acetilsalicilic sau ibuprofen
• Consumați alimente moi
• Folosiți un vaporizator sau un umidificator în camera dumneavoastră
• Utilizați dezinfectante orofaringiene (comprimate pentru supt sau soluţii antiseptice pentru gargară)
• Suplimentati alimentația cu vitamina C pentru a ajuta sistemul imunitar

Referințe

1. Ghidurile de practica in otorinolaringologie , Ordin MS nr. 1221 din 2 iulie 2020
2. Tonsillitis. nhs.uk. (2022). Retrieved 1 August 2022, from https://www.nhs.uk/conditions/tonsillitis/.
3. Tonsillitis symptoms and treatments. Nhsinform.scot. (2022). Retrieved 1 August 2022, from https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/ears-nose-and-throat/tonsillitis.
4. Tonsillitis Information | Mount Sinai - New York. Mount Sinai Health System. (2022). Retrieved 1 August 2022, from https://www.mountsinai.org/health-library/diseases-conditions/tonsillitis.